luni, 2 ianuarie 2012

Anca şi Zorin

Încep acest an chiar cu o amintire din Cretacic; e vorba despre două personaje din oraşul meu, care pe vremea aceea erau liceeni.

Despre Anca nu prea am ce spune; apare prima în titlu doar din cauza ordinii alfabetice. De fapt, ar trebui să menţionez că era blondă (de la natură) şi arăta bine, chiar foarte bine pentru majoritatea oamenilor; chiar şi pentru un băiat de 10-11 ani, cât aveam atunci.
Zorin, însă, mi se părea cu adevărat fascinant, pentru că avea o ditamai freză afro. Probabil că profesorii nu se legau de acest amănunt pentru că omul era foarte studios, respectuos şi în general un băiat fin. În plus, avea părul creţ natural, după cum Anca era blondă, aceste excentricităţi fiind trecute uneori cu vederea chiar şi în acele vremuri.
Zorin şi Anca erau prieteni şi se plimbau împreună. Mă bucuram sincer pentru el; nu pricepeam cum stau lucrurile, dar mi se părea că, într-un anume fel, a dat lovitura.
În studenţie, însă, se pare că s-au despărţit. Am văzut-o pe Anca în compania altui tip, tot din oraş, un individ total neinteresant. Nu avea freză afro, de fapt nu o avea nicicum. Era la fel de tuns ca toţi ceilalţi. Ce chestie.

În urma unei despărţiri dureroase, mulţi bărbaţi îşi îneacă amarul în băutură. Zorin, însă, s-a apucat de fumat. În vacanţă îl vedeam deseori plimbându-se singur şi fără ţintă pe străzi, tot mai livid, cu o ţigară în colţul gurii. Orice fel de ţigară, de la Kent la Carpaţi fără filtru. Am auzit că a ajuns un student eminent; nu ştiu dacă l-o fi ajutat în vreun fel nicotina.
În tot cazul, fumatul dăunează sănătăţii, deci nu vă apucaţi de aşa ceva, orice s-ar întâmpla în viaţă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu