duminică, 25 mai 2014

Miezul și uitarea

Cine nu vrea să ajungă la miez? E bun, e gustos și hrănitor; iar fără hrană nu putem trăi.

E adevărat însă și faptul că nu putem mânca oricât; așa că unele nuci sunt lăsate nesparte și ascunse pe undeva. Lăsate pe mai târziu, doar pentru noi.
Așa fac veverițele. Doar că, uneori, uită unde au ascuns nucile. Și tocmai din nucile uitate răsar acei arbori uriași, cu fructe din care se hrănește toată lumea.

Asta e legea uitării: partea nedevorată, netrăită a vieții se face copac. După ani și ani. Te și miri de unde a putut să răsară și să facă atâtea nuci bune.



6 comentarii:

  1. la noi in oras, miez (pronuntat aproximativ nghiez) are sensul de 'un pic'

    RăspundețiȘtergere
  2. De acord, miezul este ”un pic”, în genul non multa, sed multum.

    Interesant, nu am auzit așa ceva. Probabil că nu am fost niciodată la voi în oraș.

    RăspundețiȘtergere
  3. Teoretic, ar fi trebuit să mă rezum la a-mi pune-aici părerea de rău (nu că ar ajuta musai la ceva) că până și veverițele de la noi sunt cernite...
    Apoi, curiozitatea - bat-o vina! - m-a-mpins să dau click pe poză. Și-a venit prima dilemă - Ce-o fi chestia aia albă din lateralul Ronțăitoarei? Brichetă??? - care a trecut rapid pe locul 2, devansată de o alta...
    Ce ne facem dacă urmăm faimosul Carpe diem!? Ratăm economisirea clipelor necesare acelui ceva măreț? Și dacă ignorăm dictonul și ne trezim cu un mare fâs pe unde scoatem cămașa când tragem linia?
    Archie, unde-i antidotul? C-am simțit așa... ca o atingere de mâzgă malefică!

    RăspundețiȘtergere
  4. Să încerc să răspund :)

    Chestia din lateralul ronțăitoarei este ceea ce se cheamă muc de țigară sau chiștoc. Nu aparține vreunei persoane implicate, pt că nu am fumat deloc în viața mea, iar veverița nici atât,

    Cu ”carpe diem”, ca să fac pe filosoful etic, cred că nu e nicio problemă dacă nu ne lăcomim. Dacă vrei să mănânci mai multe nuci în același timp, e lăcomie. Se poate și așa, dar de fapt nu te bucuri de niciuna din ele. Întotdeauna ți se dă mai mult decât ai nevoie, tocmai pentru a putea lăsa pe mai târziu și a nu putea consuma tot ce ai strâns. Așa să fie! Lăcomia, însă, e o mare problemă.

    Mâzga malefică nu are antidot cunoscut.

    Mersi de vizită, nu mi se dă prea des bună ziua!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei, acu' dau Bună seara! :)
      Orice are antidot, Archie! (Asta rămâne între noi, știu eu de ce) Așa că eu cred ca tre' să fie un anti-ceva chiar și pentru mâzga malefică. ;)

      Ștergere
    2. N-am zis că nu are antidot, ci că antidotul nu e cunoscut. E posibil să nu poată fi cunoscut în timp finit.

      Un adevărat coșmar ar fi -mă gândesc- ca singurul antidot pentru mâzga malefică să fie ea însăși. Așa cum capetele dreptei se unesc la infinit (iar plus infinit e identic cu minus infinit), ori cum in inelul Z2 1+1=0.

      Ștergere