Imagini

Aflat la Slănic Moldova pentru odihnă și tratament, scriitorul Ion Creangă și-a făcut o poză, cedând insistențelor unor tovarăși. Iată care era părerea lui despre acest lucru, după mărturia lui N.A.Bogdan:

”Într-una din zile, venind un fotograf care poza pe tinichea — fotografie așa-zisă americană — invitai de mai multe ori pe Creangă să-și scoată poza. Dar mai totdeauna îmi răspundea: Decât să dau un frăncușor ca să mă vad lat pe tinichea, mai bine cumpăr cu el un coșuleț de brânză sau de păstrăvi și mi-a prii mai bine decât tinicheaua...”

Între timp fotografia s-a mai democratizat; pe marea majoritate a locuitorilor țării noastre îi costă foarte puțin să-și facă o poză (desigur, nu pe tinichea). Dar vorbele lui Creangă sunt adânci și încă valabile.

Colecționăm din viață prea multe imagini (care de obicei ne conțin și pe noi înșine); și ce altceva e o imagine decât o realitate turtită, ca un personaj din desenele animate când cade peste el un dulap?
Există și amăgeala cu pluralitatea punctelor de vedere; desigur, poți face poze unui obiect din mai multe unghiuri, dar ele nu vor putea reconstitui obiectul. Poți să faci și un model tridimensional al obiectului, însă acesta e alcătuit în realitate dintr-un număr mare, dar finit de imagini.
Decât să dăm clipele de viață pe imagini, mai bine le trăim.

Mă tot gândesc la un coșuleț cu brânză sau păstrăvi; ar fi util, cred și eu.