marți, 18 septembrie 2012

Problema guvernantei germane

Mai demult urmăream destul de consecvent emisiunea în limba germană de pe TVR. Din când în când mă mai uit şi acum.

Am aflat de acolo un fapt interesant: în perioada interbelică, familiile înstărite din Bucureşti obişnuiau să angajeze câte o guvernantă germană. Aceasta trebuia să aibă două calităţi: să fie urâtă şi bătrână, pentru ca stăpânul casei să nu fie ispitit de prezenţa ei. Se înţelege, fireşte, nu exagerat de bătrână, pentru a-şi putea îndeplini îndatoririle de serviciu, nici peste măsură de urâtă, ca să nu sperie copiii.
Probabil că bucureşteanul pofticios şi-ar fi dorit ca guvernanta să aibă exact calităţile contrare; ceva în genul vreunei chelneriţe nurlii de la Oktoberfest.

Problema care se pune este însă următoarea: oare ce ar fi preferat "stăpânul casei" dintre o nemţoaică bătrână, dar încă frumoasă, să zicem, şi una tânără, dar mai urâţică? Simplificând un pic, să considerăm că frumuseţea şi tinereţea sunt în acest caz variabile calitative şi independente şi că se face abstracţie de celelalte însuşiri ale guvernantei -inteligenţă, cultură ş.a. (chestii de care dealtfel bărbaţii fac de multe ori abstracţie).

Chiar şi în acest caz problema este deosebit de profundă şi scindează lumea bărbaţilor în două.
Celor care ar prefera guvernanta tânără, fie ea şi urâţică, le e cu siguranţă teamă de moarte. Iar celorlalţi, care preferă frumuseţea, le e -la fel de sigur- teamă de viaţă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu