duminică, 17 august 2014

Telefonul fără fir

Aseară puștiul meu spunea ceva foarte răspicat și convingător, dar n-am priceput prea bine ce.
Eu am auzit: ”Hai să mergem la bar să ne-mbătăm!”. Pe cuvântul meu, asta am înțeles. Nici nu mi-a trecut prin cap altă soluție.
M-am uitat la el nu știu exact cum (”ca vițelul la poarta nouă” e probabil o bună aproximare) și am ridicat din umeri.

Nevastă-mea a lămurit situația. Băiatul spunea de fapt: ”Hai să mergem la baie să ne spălăm!”.
N-aș fi intuit asta. Dar intuiția e de multe ori înșelătoare.

3 comentarii:

  1. Archie, intuiesc din scrierea asta a ta că va mai trece vreme bună până ce puștiul o să-ți adreseze replica pe care ai avut impresia că ai auzit-o... Anticipezi, nu glumă! ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Atâta-i trebuie!

      Unii tovarăși cu buletin se istețesc să-i învețe pe copiii peltici de vârsta lui să spună tot felul de prostii, că e simpatic așa, nu? Mă întrebam deja de unde o fi auzit-o.

      Ștergere
  2. Nu... nu prea e simpatic așa, zău! Mi-amintesc de munca de lămurire pe care a trebuit să o duc pe vremea când fiică-mea avea aproape 4 ani și învățase un cuvânt din patru litere, bașca semnul tradițional însoțitor... Dezvățul a fost cam anevoie, direct proporțional cu bătaia mea de cap!
    M-am întrebat și eu de la cine prinsese din zbor învățătura, să știu cui ar fi trebuit să-i mulțumesc pentru stăruință?!
    Se pare că spărgătorii de geamuri vor trăi mereu sub auspiciul anonimatului...

    RăspundețiȘtergere