miercuri, 4 iulie 2012

Şedinţa

La vârsta de 93 de ani primul ministru Magnus Latif se hotărî să renunţe la cariera didactică. Până atunci fusese profesor suplinitor, cu jumătate de normă, la un grup şcolar. Nu era o decizie pripită; se gândise la treaba asta de vreo doi ani şi era convins că face un fapt regretabil, dar necesar. Era tânăr şi capabil, se putea reorienta spre multe alte domenii.

În fine, Magnus Latif convocă o şedinţă extraordinară a consiliului de miniştri şi le comunică următoarele: tânăra generaţie nu este imposibil de educat, însă eforturile sunt deosebit de costisitoare pentru societate. Din punctul lui de vedere, toate fondurile alocate învăţământului sunt inutile şi ar trebui redirecţionate către sănătate, în scopul prelungirii speranţei de viaţă. Educaţia tineretului nu este necesară. Actualmente, speranţa medie de viaţă a omului este de patru sute de ani, însă mulţi oameni de şase, chiar şapte sute de ani activează încă în câmpul muncii şi au cariere de succes. În vreo cinci sute de ani, dacă i se alocă suficiente fonduri, cercetarea din domeniul medical va reuşi să prelungească practic la infinit viaţa omului. În plus, tinerii se pot descurca în viaţă şi doar cu ceea ce învaţă în familie.

Miniştrii erau suficient de inteligenţi pentru a-şi da seama că o atare decizie nu era riscantă pentru viitorul omenirii. Mult mai probabil ar fi fost să erupă un supervulcan, sau să aibă loc o invazie extraterestră, decât să dispară în următoarele cinci sute de ani pătura educată a pământenilor ori să îşi piardă posesiunile.

-Se ştie că resursele sunt practic nelimitate, spuse Oleg Kimya, ministrul industriilor. Însă trebuie foarte multă muncă pentru a le putea folosi şi foarte multă grijă pentru a nu le distruge. Putem întreţine oricât de mulţi oameni needucaţi; dar asta înseamnă să avem mereu grijă de ei. De asemenea, etica ne obligă să le oferim şi lor viaţa nelimitată, de îndată ce vom fi în posesia ei.

-Sunt de acord cu această decizie temporară, spuse ministrul ştiinţelor, Tarik Mahusay. Sunt convins că e temporară. Aceste fonduri, redirecţionate către cercetarea medicală, îi vor da un impuls fără precedent; iar rezultate colaterale ale cercetării vor putea servi reconsiderării problemei învăţământului. Din perspectiva noilor achiziţii ale tehnicii medicale, efortul de a educa tânăra generaţie nu va mai fi atât de costisitor, ba chiar ar putea dobândi o nouă componentă etică.

-E posibil, domnule Mahusay, spuse Magnus Latif. Până atunci îi vom lăsa pe aceşti copii să facă ce ştiu ei mai bine: să se joace. Se vor juca de-a şcoala şi de-a universitatea; le vom da diplome de absolvire, iar unii din ei vor ajunge profesori în aceste şcoli de jucărie. Se vor juca de-a industria şi economia, chiar şi de-a statul şi societatea. Ca să fim corecţi, le vom spune de la început şi le vom reaminti mereu că toate acestea sunt de jucărie - iar ei se vor bucura. Îi vom veghea cu grijă, deşi în lumea pe care le-o oferim nu vor avea cum să facă prostii prea mari. Cândva ne vom bucura şi noi şi ei de viaţa fără sfârşit. Iar ei vor crede că s-au născut eterni şi că oamenii au fost aşa dintotdeauna.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu